Relațiile dintre vecini. Ce spune legea?

„Good fences make good neighbours”, dar cum nu se poate ca totul să fie lapte și miere, nu oricare dintre noi are norocul de a avea vecini cumsecade, care să aibă în vedere respectarea unor reguli de conviețuire în comunitate. Uneori, între vecini se nasc diverse conflicte, iar dacă acestea nu se mediază în timp util, diferendele urmează a fi tranșate prin intermediul instanței de judecată. Motivele acestor conflicte pot fi nenumărate: un copac crește pe hotarul vecinului, gardul nu a fost construit cum trebuie, anexa destinată animalelor nu a fost construită la o distanță corespunzătoare, nu s-a respectat locul de parcare,  zgomot, mirosuri neplăcute, praf sau fum. Legiuitorul Codului Civil preîntâmpină și rezolvă astfel de divergențe, explicându-se, în cuprinsul acestuia, specificul relațiilor dintre vecini.

Ce înțelegem prin „vecin”? Se consideră vecin orice imobil sau teren de unde se pot produce influențe reciproce. De asemenea, trebuie să luăm în calcul directa vecinătate – cu alte cuvinte, adică factorul determinant este distanța. Cu toate acestea, și proprietățile mai îndepărtate pot fi considerate vecinătăți, dacă există o delimitare între ele. Vecinul nu este neaparat o persoană. Poate fi o afacere, o societate sau altă entitate juridică aflată în vecinătate.

Articolul 603 din Codul Civil prevede că dreptul la proprietate obligă la asigurarea bunei vecinătăți. Ceea ce înseamnă că fiecare dintre vecini are îndatorirea de a respecta proprietatea celuilalt, lucru realizabil prin îngrădirea terenului asupra căruia se exercită prerogativele dreptului de proprietate. Conform art. 561 din Codul Civil,„orice proprietar poate să-și îngrădească proprietatea, suportând, în condițiile legii, cheltuielile ocazionate.”, iar din art. 560 C. civ. rezultă că grănițuirea este obligatorie în cazul proprietăților vecine. Dacă între vecini nu există neînțelegeri, acest lucru se realizează prin simpla voință a acestora; în schimb, dacă între aceștia există un conflict, se poate formula acțiunea în grănițuire, adică acțiunea prin care proprietarul unui teren, în contradictoriu cu proprietarul terenului vecin, solicită instanței să determine prin semne exterioare, întinderea geografică a celor două terenuri învecinate.

Codul Civil prevede limitele legale ale dreptului de proprietate și menționează că limitele stabilite în interes privat pot fi modificate prin acordul părților. Există o serie de texte legale în Codul Civil care prevăd reguli ce trebuie respectate între vecini.

De exemplu, un articol care ar putea fi considerat lipsit de utilitate este art. 611 C. civ., potrivit căruia, proprietarul este obligat să își facă streașina casei sale astfel încât apele provenind de la ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin. În realitate, legiuitorul, la edictarea acestei norme, a avut în vedere situațiile prejudiciabile când se produce o pagubă vecinului din neatenția titularului streșinii.

Art. 612 C. civ. stabilește că distanța minimă dintre orice construcție și hotarul proprietății vecinului trebuie să fie de 60 de cm. Orice derogare de la distanța minimă se poate face prin acordul părților exprimat printr-un înscris autentic (adică un înscris autentificat în fața notarului public).

Art. 613 C. civ. prevede că arborii, cu excepția celor mai mici de doi metri, a plantațiilor și a gardurilor vii, trebuie sădiți la distanța stipulată de lege, de regulamentul de urbanism sau de obiceiul locului, dar care sa nu fie mai mică de 2 metri de linia de hotar. În caz de nerespectare a acestei distanțe, proprietarul vecin este îndreptățit să ceară scoaterea ori tăierea la înălțimea cuvenită a arborilor, plantațiilor ori gardurilor, pe cheltuiala proprietarului terenului pe care acestea sunt ridicate. În cazul fructelor căzute din pomi pe terenul vecin, ele se consideră fructe de pe acel teren. Proprietarul terenului poate să taie sau să-și oprească rădăcinile și ramurile de arbori și de arbuști care au pătruns la el de pe terenul vecin.

Art. 615 C. civ. precizează regulile cu privire la ferestre și balcoane îndreptate către proprietatea vecină, astfel că ele nu pot fi construite la mai puțin de 2 metri față de fondul proprietarului vecin, chiar dacă acesta este îngrădit sau nu.

Totodată, proprietarul terenului sau al unui alt bun imobil nu poate interzice influențele de pe terenul vecin, cum ar fi: gazul, aburul, mirosul, funinginea, fumul, zgomotul, căldura, vibraţia sau o altă influenţă similară, dacă aceasta nu împiedică proprietarul în folosirea bunului sau dacă nu încalcă, în mod nesemnificativ, dreptul acestuia.

Dacă ne deranjează zgomotul provenit de la un vecin, ce putem face, din punct de vedere legal? Legea 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice conține reglementările prin care s-au contravenționalizat următoarele conduite:

• tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă;
• tulburarea liniștii locatarilor între orele 22,00-8,00 și 13,00-14,00 de către orice persoană prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau sediile persoanelor juridice, în locuințele persoanelor fizice sau în oricare alt  loc din imobile cu destinația de locuințe ori situat în imediata vecinătate a acestora;
• organizarea de petreceri cu caracter privat și utilizarea de aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniștea locuitorilor, în corturi, alte amenajări sau în spațiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinația de locuințe sau cu caracter social, în mediul urban.

Orice încălcare a dreptului de proprietate și a bunei vecinătăți trebuie tratată foarte serios. De multe ori, în virtutea unor relații de lungă durată cu vecinii noștri, le permitem, conștient sau nu, prea multe încalcari ale drepturilor noastre, astfel încât trebuie să știm cum să ne apărăm drepturile, în calitatea noastră de proprietari sau deținători de bunuri imobile.

La (aproape) orice problemă există o soluție legală corelativă, iar Codul Civil ne sare în ajutor mereu. Este de reținut că relațiile dintre vecini trebuie să fie bazate pe respect reciproc; așadar, ca un sfat general valabil, într-o comunitate atât de mare, nu e de neglijat această regulă: respectă-ți vecinii și vei fi și tu, la rândul tău, respectat de către aceștia.