Impactul social media asupra imaginii profesionale a avocatului și a magistratului

Social media a revoluționat modul în care interacționăm și suntem conectați unul cu celălalt. 1 din 4 oameni utilizează, la nivel mondial, platforme precum Facebook, Instagram și Twitter.

Importanța rețelelor sociale în viața omului modern nu poate fi contestată. Oamenii își expun din ce în ce mai mult viețile online și observă din ce în ce mai mult viața celorlalți. Fie că profesezi ca: avocat, magistrat, contabil, inginer, medic, se spune că ”Dacă nu ai Facebook, nu exiști”.

Așadar, impactul rețelelor sociale conturează o rampă de lansare pentru o eventuală carieră juridică.

I. Relevanța conținutului din social media în ceea ce privește profesia de avocat

Având în vedere caracterul bidirecțional al modalității în care se repercutează viața online asupra celei profesionale, se impune a se pune în balanță argumentele pro și contra referitoare la existența și influența elementelor din social media în sfera profesională a avocatului.

Argumente pro:

• Rețelele de socializare creionează cartea de vizită digitală a unui avocat sau a unui magistrat; suntem la un click distanță de a ne contura o idee în privința profesionistului cu care dorim să colaborăm sau pe care îl întâlnim în sistemul judiciar;
• Prin intermediul platformelor sociale putem analiza experiențele altor persoane sau altor clienți, prin prisma unor recenzii sau a unor opinii pozitive sau negative.
• Trăim într-o epoca avansată a tehnologiei, ceea ce transpune faptul că, printr-un mesaj pe aceste rețele, putem afla detalii importante pentru a ne atinge interesul.

Argumente contra:

• Comunicarea este gratuită și rapidă oriunde și oricând, însă își pierde valoarea dacă înlocuim discuțiile față în față. Din cauza extinderii acestor platforme online, scade calitatea relațiilor dintre client și profesionist.
• Persoanele ce apelează la serviciile unui avocat își pot forma o falsă imagine a acestuia, postările și preferințele unui avocat din social media fiind un element definitoriu pentru crearea identității sale și percepția clientului asupra acesteia;
• Expunerea vieții profesionale și a celei private prin intermediul aceluiași cont de Facebook/Instagram e de natură să provoace confuzii în viziunea și percepția clientului; de aceea, ar putea fi util crearea a două conturi ce departajează viața privată de cea profesională.

Ce conținut ar putea fi considerat ca nefiind compatibil cu specificul profesiei de avocat:

• Expunerea exagerată a vieții personale.
• Poze indecente ce surprind ipostaze în contradicție cu verticalitatea de care trebuie să dea dovadă un participant la înfăptuirea actului de justiție.
• Postări care contravin demersurilor premergătoare aflării adevărului.
• Promovarea violenței, abuzului sau jignirilor la adresa altor juriști sau la adresa confraților.
• Conținut ostentativ, imoral, radical, care nu ar insufla încredere.

Conduita generală a avocatului în exercitarea profesiei, precum și limitările specifice impuse în cadrul acestei profesii sunt prevăzute de Legea nr. 51/1995, Statutul profesiei de avocat, dar și de Codul Deontologic al Avocaților din Uniunea Europeană.

II.Relevanța social media în ceea ce privește profesia de magistrat

În ceea ce privește raportarea acelorași criterii la specificul profesiei de magistrat, lucrurile sunt cel puțin la fel de delicate.

În acest sens, se impune a se evidenția existența unei hotărâri pronunțate de Curtea de Apel Constanța, și anume Sentința civilă nr. 141/1 iulie 2019, prin care reclamantul a solicitat verificarea magistratului pârât sub aspectul săvârșirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit a), b) și d) din Legea nr. 303/2004, în esență legate de activitatea judecătorului pe Facebook (like-uri la diferite postări ale unor oameni politici și comentarii publice). În mod temeinic și legal, inspectorii judiciari au calificat faptele imputate ca fiind circumscrise lit a) și d), respectiv: „Constituie abateri disciplinare:

1. Manifestările care aduc atingere onoarei și probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu;
2. Desfășurarea de activități publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuțiilor de serviciu.”

În mod pertinent, analizând toate susținerile părților, inspectorii judiciari au concluzionat că există un dubiu atât asupra activității în sine pe Facebook, cât și cu privire la semnificația butonului „like”. Sub un prim aspect, reținându-se în mod corect că nu există reglementări cu privire la caracteristicile, consecințele și semnificația activității pe platformele de socializare, în mod legal s-au aplicat principiile generale ale dreptului.

Pe de altă parte, a fost supusă analizei semnificația aprecierii postărilor de pe Facebook, nu sensul cuvântului „like”, asa cum încerca să inducă ideea reclamantul.

Astfel, o persoană poate aprecia conținutul propriu-zis al postării, dar poate aprecia atitudinea, activitatea, creativitatea, curajul unei persoane sau chiar persoana respectivă, poate fi un act de curtoazie sau de politețe.

Așadar, Curtea de Apel Constanța a conchis după cum urmează: ”Concluzia că apreciind o fotografie ești susținătorul imaginilor violente, șocante surprinse de aceasta este simplistă și se îndepărtează de logica realității. Este nevoie de alte elemente pentru a trage concluzia că persoana care a dat like unor fotografii cu conținut violent este adepta violenței.”

De asemenea, tot legat de conduita magistratului pe rețelele de socializare, CSM a publicat un îndrumar de bune practici privind activitatea magistraţilor pe Facebook şi alte reţele sociale. “Un bun judecător sau procuror nu trebuie să rămână închis într-un turn de fildeş, străin de problemele curente ale societăţii. Dimpotrivă, opinia publică în zilele noastre are nevoie să ştie că judecătorii şi procurorii sunt oameni în primul rând, bine ancoraţi în viaţa cotidiană”, scrie în îndrumarul de bune practici, care poate fi consultat aici.

Informații pertinente referitoare la limitările și specificitatea conduitei magistraților se regăsesc și în Standardele de la Bangalore, despre care puteți citi mai multe aici.

Se poate concluziona cu ușurință că social media estompează granița fină dintre personal și profesional. Devine din ce în ce mai greu ca un profesionist să își păstreze toate bagajele personale pline de gusturi muzicale, hobby-uri, preferințe alimentare, doar, pentru a le valorifica în intimitatea casei lor. Din păcate, ceea ce un avocat expune pe rețelele sociale poate avea un impact asupra vieții profesionale. Nu se știe niciodată cum un viitor client ar putea găsi profilul personal.

Un aspect pozitiv al platformelelor sociale, este că, pe baza setărilor de confidențialitate, orice persoană își poate păstra viața privată separat de cea profesională, fără a mai gestiona două conturi diferite. Se spune că: „împărtășind mai puțin, spunem deja mai multe despre noi”.

Concluzii. Ce ar trebui să știe studenții de la facultatea de drept despre modul în care social media le poate afecta imaginea profesională încă din timpul studenției?

Ca viitori juriști, studenții de la Facultatea de Drept trebuie sa fie conștienți de reputația pe care și-o conturează încă de pe băncile universității prin intermediul platformelor sociale. Prietenii virtuali sunt potențiali clienți, parteneri de afaceri, parteneri în înfăptuirea actului de justiție etc. Dacă se postează poze sau comentarii necorespunzătoare pe rețelele de socializare, vor fi vătămate raporturile care se pot forma între titularul contului și persoanele care percep conținutul aflat pe acesta? Răspunsul poate varia, întrucât, adeseori, prima imagine pe care aceștia și-o formează, este cea proiectată prin conținutul profilului de pe social media.

În concluzie, utilizarea rețelelor sociale poate beneficia atât de nevoile personale, cât și de cele profesionale, cu condiția de a le gestiona și echilibra corespunzător. Imaginea profesională a unui jurist poate fi afectată de postările din social media, dacă se ilustrează un conținut vulgar, ostentativ, nedemn de a milita pentru adevăr și pentru înfăptuirea justiției.

Photo by camilo jimenez on Unsplash