Diavolul e în detalii – în special în materie contravențională

Cel mai probabil, toți ajungem, la un moment dat, volens nolens, să încălcăm normele de circulație pe drumurile publice, fie că suntem prea grabiți, fie că nu suntem atenți într-un anumit context, iar enumerarea acestor scuze de formă sau de fond poate continua. De cele mai multe, scuzele nu prea funcționează în fața agentului constatator în sensul exonerării de la sancțiunea contravențională, singurul efect pe care l-ar putea avea acestea putând fi acela asupra individualizării acestei sancțiuni, în sensul de a îți fi aplicată o amendă contravențională în cuantum minim sau, dacă ești norocos/norocoasă, să scapi doar cu sancțiunea avertismentului.

Fiecare (pretins) contravenient consideră că agentul constatator trebuie să îl înțeleagă omenește, însă el nu face altceva decât să-și îndeplinească atribuțiile de serviciu așa cum o faci și tu la jobul pe care îl ai, iar dacă nu ar aplica sancțiuni pentru faptele constatate, per a contrario, se poate considera că le-ar încuraja în mod tacit, într-o oarecare măsură. Cu toate acestea, există unele situații în care și agentul constatator ajunge să greșească, iar greșeala lui poate face minuni pentru tine.

În acest sens, O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor prevede în art. 16 elementele pe care trebuie să le conțină în mod obligatoriu procesul-verbal de constatare a contravenției. Dintr-o scurtă lecturare a acestui articol putem vedea care sunt aceste elemente:

• data și locul unde este încheiat;
• numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator;
• numele, prenumele, domiciliul și codul numeric personal ale contravenientului, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
• indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția;
• indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație;
• posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ;
• termenul de exercitare a căii de atac și instanța la care se depune plângerea.

De ce este important a se descrie în procesul-verbal data și locul unde a fost încheiat?
Aceste elemente au o importanță deosebită deoarece, în funcție de locul în care este întocmit procesul verbal se determină instanța competentă să soluționeze plângerea contravențională, în eventualitatea în care vrei să ataci în instanță procesul-verbal. Data la care este încheiat procesul-verbal este și ea extrem de importantă – în funcție de ea, prin raportare la momentul la care procesul verbal de contravenție se comunică sau se înmănează contraveninetului, se calculează termenul de 15 zile în care legiuitorul a oferit posibilitatea contravenientului de a achita jumatate din minumul amenzii prevăzute de actul normativ și în mod identic se calculează și termenul în care se poate depune plângerea contravențională.

Numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator sunt elemente esențiale prin care poate fi determinat dacă agentul în cauză avea competența funcțională de a întocmi un astfel de proces-verbal, în funcție de calitatea și instituția din care face parte. În ceea ce privește rubrica referitoare la contravenient din procesul-verbal, sunt multe chestiuni de abordat însă, la acest moment, să le expunem pe cele mai relevante.

Există posibilitatea ca agentul constatator să greșească codul numeric personal al contravenientului și, astfel, să se creeze o neconcordanță între starea de drept, care rezultă din cartea de identitate și cea pe care agentul constatator a consemnat-o în procesul verbal. Această neconcordanță se sancționează cu nulitatea procesului-verbal de contravenție. Se întâmplă des ca agentul constatator să descrie, pe scurt, fapta constatată și, astfel, să omită elemente esențiale referitoare la indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, elemente aparent lipsite de importanță, dar care pot face diferență între aplicarea unei amenzi contravenționale sau nu ori de a ramâne pieton o vreme în urma suspendării dreptului de circulație.

Considerăm că agentul constatator nu trebuie să se limiteze doar la acele cateva rânduri din procesul-verbal pe care îl primește în format standard, ci ar trebui să descrie fapta în cele mai mici detalii. Pentru a exemplifica mai bine importanța acestor elemente, să avem în vedere niște cazuri practice: agentul constatator consemnează faptul că a surprins contravenientul rulând cu o viteză peste limita legală admisă pe drumul județean DN24, însă fără a preciza kilometrul la care s-a făcut această constatare. Precizarea kilometrului este foarte importantă deoarece, în funcție de acest detaliu, se poate determina limita de viteză admisa pe acel sector de drum și, în consecință, se poate determina dacă se justifică măsurile sau sancțiunile aplicate de agentul constatator.

Precizarea datei și a orei nu numai că reprezintă o condiție de validitate a procesului-verbal, dar acestea sunt și elemente care contribuie la individualizarea sancțiunii. De exemplu, fapta de a circula în oraș cu o viteză mult peste cea legală pe timpul zilei, când traficul este unul intens și prezența pietonilor este sporită, este mult mai gravă decât aceea de a circula cu aceeași viteză pe timpul nopții, în jurul orei 3 AM, când traficul este aproape inexistent, ca și prezența pietonilor.

De asemenea, poate fi considerat un element esențial în descrierea faptei și ansamblul condițiilor meteorologice prezente la momentul săvârșirii pretinsei contravenții. Regulamentul de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice dispune  în art. 53 după cum urmează: ”(1) Când semnalul de culoare galbenă apare după semnalul de culoare verde, conducătorul vehiculului care se apropie de intersecție nu trebuie să treacă de locurile prevăzute la art. 52 alin. (2), cu excepția situației în care, la apariția semnalului, se afla atât de aproape de acele locuri încât nu ar mai putea opri  vehiculul în condiții de siguranță.”.

Având în vedere aceste dispoziții, oprirea în condiții de siguranță a autovehiculului este influențată în mod evident de conțiile meteorologice, astfel încât se distinge situația frânării bruște, în condiții de siguranță, la o viteză de rulare de 50 km/h în dreptul marcajului transversal pe un carosabil uscat de ipoteza necesității de a opri, în aceleași condiții de siguranță, într-un context meteorologic caracterizat de precipitații, eventual și rulând vehiculul pe un carosabil umed. Concluzionând asupra celor anterior menționate, considerăm că persoana care are calitatea de contravenient trebuie să acorde atenție la ceea ce s-a consemnat în procesul verbal de contravenție prin care a fost sancționată și să atace pe cale legală eventualele elemente pe care agentul constatator nu le-a consemnat sau le-a comsemnat în mod greșit, dacă i s-a produs o vătămare, formulând în acest sens o plângere contravențională.

Ar mai trebui menționat, totodată, și faptul că vorba care circulă printre șoferi potrivit căreia dacă nu semnezi procesul-verbal de contravenție, nu se mai poate formula plângere contravențională este total eronată și lipsită de un temei legal, dar această discuție urmează să facă subiectul unui eventual articol viitor.

Până atunci, condu prudent, viața are prioritate!

Photo by why kei on Unsplash