Cyberbullying-ul sau hărțuirea online este un subiect pe cât de delicat, pe atât de ignorat de majoritatea oamenilor din România. Deși în ultima perioadă există semne cum că s-ar dori implementarea și expunerea efectelor acestui dezastruos fenomen în conștiința publicului, el există de mult timp, crescând și continuând să crească pe măsură ce evoluează social media și producând efecte din ce în ce mai grave, ajungându-se chiar și la sinuciderea victimei. Da, din păcate, ai citit bine.
Ce presupune, totuși, acest fenomen?
Conform Legii nr. 221/2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 , „violența psihologică – bullying este acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acțiune sau serie de acțiuni, comportamente ce se desfășoară în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale.” Achiesând la definiția prezentată, menționăm că, în ceea ce privește cyberbullying-ul, toate acțiunile cu implicațiile mai sus menționate se desfășoară în mediul online, pe rețelele de socializare, cum sunt, spre exemplu: Facebook, Instagram, Twitter etc., dar și în cadrul poștei electronice (e-mail).
Formele pe care le poate lua cyberbullying-ul
Trăind în era Internetului, unde oricine care deține un cont pe o rețea de socializare poate deveni victimă a hărțuirii online, este important să știm sub ce formă își face simțită prezența acest fenomen. Potrivit site-ului inițiat de Kaspersky, există 10 forme de hărțuire cibernetică:
Bârfa: lansarea unor speculații în mod public la adresa unei persoane cu scopul de a o denigra, de a o pune într-o lumină proastă;
Excluderea dintr-un grup online pe motive discriminatorii ce au la bază capacitatea intelectuală, sexul, religia, rasa, etnia, naționalitatea victimei etc.;
Șicane: batjocură constantă în mediul online (de exemplu postări de poze sau mesaje menite să denigreze sau să aducă atingere integrității morale a victimei);
Urmărire online (cyber stalking): amenințarea victimei și determinând-o pe aceasta să fie parte la conflict în viața reală;
Provocarea și incitarea victimei la un comportament agresiv prin insulte prealabile;
Comentarii jignitoare la postările victimei;
Insistența abuzivă asupra victimei prin postarea de mesaje în mod repetat, în urma refuzului vehement al acesteia de a comunica;
Întocmirea unui profil fals cu scopul de a fura identitatea victimei sau de a o șantaja;
Sabotarea victimei prin modificarea detaliilor contului personal al acesteia sau prin postarea sau comunicarea în numele ei;
Dezvăluirea unor informații compromițătoare în mod public despre victimă sau despre cei dragi ei cu scopul de a o denigra și de a-i aduce atingere integrității psihice sau de a o amenința cu publicarea acestora.
Opțiuni legale ale victimei cyberbullying-ului
Este important de știut că împotriva acestor abuzuri, se poate formula plângere penală sau plângere prealabilă (în funcție de specificul infracțiunii), iar dacă victima hărţuirii în mediul virtual este minor, aceasta trebuie însoţită la orice secție de poliţie sau unitate de parchet de către părinţii săi sau de către reprezentantul sau ocrotitorul său legal. Se recomandă păstrarea oricărei coresepondențe calomnioase, salvând-o prin captură de ecran, salvare pagină sau fișier, în scopul punerii la dispoziție a acesteia ca mijloc de probă.
În România nu există o reglementare distinctă și autonomă pentru cyberbullying, însă există reglementări legale pentru fiecare modalitate de săvârșire a acestuia, separat, astfel că se poate formula plângere, de exemplu, pentru infracțiunea de amenințare (art. 206 Cod penal), șantaj (art. 207 Cod penal), hărțuire (art. 208 Cod penal), fiind vorba despre fapta celui care, în mod repetat, urmăreşte, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere sau chiar pentru infracțiunea de violarea vieții private (art. 226 Cod Penal) în ipoteza în care cineva a divulgă, difuzează, prezintă sau transmite, fără drept, fotografii sau imagini captate în locuința unei persoane sau înregistrări a unor convorbiri private, în anumite condiții prevăzute de lege. Plângerea trebuie să cuprindă, conform art. 289 Cod procedură penală numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute. Mijloacele de probă sunt deosebit de importante, astfel că e de o reală importanță să ai screenshot-uri, înregistrări, filmări, poze și alte dovezi prin care poți proba că acuzația pe care o aduci e întemeiată.
Așadar, fie că ești părinte, soră, frate, rudă sau chiar prieten, este extrem de dureros să știi că persoana apropiată este victimă a hărțuirii online. Faptul că ai cunoștință despre acest fenomen te face să fii cu un pas înaintea posibilelor efecte tragice pe care le-ar putea avea asupra persoanei vizate de asemenea practici, având, astfel, posibilitatea de a acționa în așa fel încât cauza să înceteze, iar efectele să nu se producă.
O situație mai gravă presupune ignorarea sau chiar necunoștința în ceea ce privește existența cyberbullying-ului în viața copilului tău, situație des întâlnită, tocmai datorită efectului intimidant pe care acest fenomen îl poate avea asupra adolescentului/copilului incapabil să-și gestioneze singur emoțiile și trăirile din cauza vârstei fragede. Rămânând un fapt neștiut, acesta duce în timp la demoralizare, stimă de sine scăzută, neîncredere în cei din jur, auto-învinovățire, dezorientare socială și, în cele mai nefericite scenarii, suicid.
În concluzie, luând în considerare faptul că suntem prima generație care se confruntă cu acest gen de hărțuire, neavând corespondent în trecut, este primordial și chiar vital a se acorda atenție maximă acestui fenomen, făcând pași repezi spre a aduce la cunoștința publicului larg, în special la cunoștința părinților, existența acestuia, instrumentele pe care le au la îndemână din punct de vedere legal și, mai ales, cum să identifice în comportamentul copiilor lor prezența cyberbullying-ului în viața lor, pentru a acționa în consecință.
Facultatea de Drept
Anul III
Photo by Victoria Heath on Unsplash
